Cum să le arăți cât ești de bun?
De mult mă chinui să scriu despre reclama asta… 
Deși această campanie de brand-awareness este destul de veche (~3-4 luni) și am văzut reclama de 30-40 de ori, nu mi se pare că își atinge scopul (nu sunt un specialist în domeniu, dar am oarecare cunoștințe de marketing & publicitate) de a sensibiliza cumpărătorul și de a-i (re)aduce în atenție brandu-ul în sine și produsele ce poartă acel nume. De ce? Un actor foarte mare (care din start îți captează atenția), care îți vorbește despre stereotipurile și ideile preconcepute ale vieții de zi cu zi, te duce cu gândul la carne și produse din carne de pui?! Nu prea… Oricum, textul este genial și este singurul lucru care-mi revine în minte (înfricoșator de des) — precum un refren al unei melodii devenite obsesie de moment…
Dacă vii cu inovație, vor spune că improvizezi…
Dacă întreci așteptările, exagerezi…
Dacă vii cu mai puțin, dezamăgești…
Dacă ești serios, de ce nu ești amuzant?
Dacă mergi pe tradiție, ești învechit…
Atunci cum să le arăți cât ești de bun, dacă nu poți ieși cu nimic în evidență?
Dacă nu ați prins-o destul în pauzele publicitare, reclama este pe site-ul IQads.ro, cât și pe YouTube (la o calitate ceva mai bună).
Pâine și… circ!
Am fost la circ sâmbătă. Nu mai știu când și cum exact a aflat Ali că se deschide “stagiunea”, dar a aflat, și din ziua aia nu mi-a mai dat pace Vazând cât este de aprinsă și nerăbdătoare, i-am zis: “OK, interesează-te, află ce și cum… și mergem!” A fost de ajuns pentru ea. După o căutare scurtă pe Google și un telefon, a aflat tot ce era nevoie. Într-adevăr, sezonul avea să se redeschidă sâmbătă, 19 ianuarie, cu spectacolul Galele Circului editia a VIII-a, în avanpremieră.
Am ajuns acolo pe la 14:40 (spectacolul era la ora 15:00) și am fost surprins să găsesc coadă la casa de bilete. Coadă care s-a mutat apoi la (singura) intrare… deh, e greu cu organizarea la români. Apoi, surpiza și mai mare a fost să văd sala plină! O surpriză plăcută ce-i drept, deoarece nu mă așteptam ca un spectacol de circ să trezească atât interes în rândul publicului bucureștean și nu numai (am văzut o familie de americani și o mână de francezi). La capitolul costul unui bilet, cred că s-au cam aruncat organizatorii… OK, sunt prețuri medii (biletele costă între 25 și 60 de RON) — mai mult decât un bilet la film, dar mai puțin decât o ieșire în oraș — dar, ceea ce m-a deranjat a fost faptul că nu există reduceri pentru copii! Aberant, având în vedere că un sfert din audiență avea sub 10 ani… Eu nu plâng după 40 de RON, dar o familie cu 2-3 copii oare își permite să meargă?
Trecând la spectacolul în sine, nu prea aș avea obiecții, poate doar durata show-ului. E greu să stai pe un scaun 2 ore și 45 de minute, ce-i drept cu o pauză de 10 minute, pe undeva pe la jumătatea spectacolului. Circul Globus își onorează numele de Circ&Variete, numerele fiind și pentru cei mici, dar și pentru cei trecuți de vârsta copilăriei (pe românește — da, au fost și gagici bune 
). După cum sper că se vede și în pozele de mai jos (le-am făcut pe șest cu telefonul, pentru că e interzis să faci poze sau să filmezi), am avut parte și de clovni și de echilibristică la înălțime, numere de magie și bineînțeles dresaje cu tot felul de animale.
Dacă aveți timp și vă atrage acest gen de entertainment, go for it! Nu veți regreta.
Ah, și încă o chestie: feriți-vă de “Ciucureii Veseli”! (mai degrabă tragico-penibili și extrem de triști)
P.S.: La spectacol a fost și Măruță cu mândra lui, Andra, care nu s-a putut abține și a făcut o baie de mulțime și s-a dat în stambă — penibil!
Goana după iluzii
Ce este goana după iluzii? După părerea mea, este o condiție sine qua non a traiului în “românica”. Sincer, nu cred că există o persoană (trecută de o vârstă — la mine se aplică la 24 de ani) în țara asta, care să nu se fi confruntat cu o astfel de situație sau să nu se regăsească într-o ipostază descrisă în versurile de mai jos.
PARAZIŢII – GOANA DUPĂ ILUZII
Aveam 22 de ani când m-am căsătorit, am făcut o greșeală, am luat-o mai mare, am luat-o cu 3 copii, m-am cununat, am divorțat, am plătit pensia alimentară, cheltuieli de judecată, am pierdut casa… în care am făcut atunci un șoc nervos: eram… lucram la tramvaie la Depou’ Colentina. M-am dus la spital, am fost internat vreo 3 luni de zile în spital la Bălaceanca, la recuperare. Am lucrat, cât am putut să lucrez. Când mi-am revenit cu banii, să pot să îmi iau o cameră cu chirie… atuncea m-au dat afară.
[Cheloo :]
Femeia ta e o străină care se fute la muncă!
Tu n-o mai fuți; n-ai timp, ești obosit — ea nu-i de stâncă,
Încă, vă mai iubiți, ce pula mea, ușor de zis…
A mai rămas obișnuința și umbra unui vis!
Pleci în vacanță 10 zile la 3 ani…
E pentru bani…
E pentr-un viitor comun, creat pentru americani.
Îți dai viața pentru firmă — ai un bonus la 2 luni.
Ești cel mai bun! Dacă cedezi, te internăm la nebuni…
Sună 3 telefoane-odată, cravata te ia de gât…
Cât de urât! Da’ te gândești că ești abia la început!
Detești metroul, faci un leasing și plătești chirie,
Stai periferic și te crezi un fericit la o mie.
Ai aer condiționat și-un LCD în WC.
Sărbătoare când ai vodca și berea la rece!
Băncile pândesc, platește! E un sistem insensibil.
Tre’ să stăm legați pe termen lung — e incredibil!
La ora actuală stau pe stradă, stau pe unde pot. Cersesc, mi-e foame, mi-e sete. N-am ce să fac. Deci nu fur, nu iau omului cu forța sau asta. Omul dacă vrea-ți dă, dacă nu… e foarte greu.
[Cheloo :]
Mergem cu viteza legală,
Ducem copiii la școală,
Avem ceața pe ochi și mintea goală!
Suntem ademeniți perfid într-o capcană letală,
Ne cățărăm turbați pe-o scară socială ireală…
Timpu-înseamnă bani și doar cu bani o să te-aștepte…
Când o iei în jos, descoperi șocat că lipsesc trepte!
Cu spatele-n perete și-un credit insuficient,
Prinzi aripi de ceară doar cât să zbori din apartament.
E indecent să n-ai adresă-n buletinul si iată!
Cum gaborii încep să te-alerge pe străzi, să te bată.
Statul vrea să știe dacă ești învelit bine,
Când ajungi să dormi în parc cu 3 geci pe tine…
Ai averea-n pungi, nopțile sunt lungi când ți-e foame.
Și poți să tremuri liber ca pasărea-nvelit în cartoane.
Nu mai ai nume, că n-ai nevoie… Ai devenit invizibil.
Ești boschetar și boschetar te strigă toți. E incredibil!
E foarte greu, să stai pe stradă, să nu ai locuință și să vrei să-ți faci ceva și să n-ai posibilitatea financiara, în primul rând pentru acte, pentru mâncare, pentru igiena corporală, pentru tot, îți tre’be bani!
[Ombladon :]
Avem vile luxoase, lângă blocuri jegoase,
Mașini de top, oprite lângă căruțe la stop.
Avem discoteci lânga biserici, gabori care fură.
Primari cu 4 clase, care nu știu limba română.
În Parlament se fură, se doarme, se fac milioane.
Pe strada se fură, se doarme, se moare de foame!
Tot statul te coboară, tot statul te suie:
Te-ngenunchează, apoi, te ridică? Nu, îți dă la muie!
Încălcam codul penal, normal.
C-așa suntem crescuți; toți puși cu ochii pe scandal…
Avem zile însorite — le privim de la fereastră.
Degeaba-i soare, dacă n-ai bani să bei o bere la terasă!
Ne-aruncam în viață cu ochii-nchiși, ca orbii.
Când apar copiii, nu-ți mai permiți să ai vreun hobby.
Cu zâmbetul pe față, cu gânduri, cu spume…
Așa trăim în Romania; cu rele, cu bune.
Omul dacă stă pe strada, normal, ce zice: mă chinuiesc, mă duc p-acolo în spatele blocului sau unde stau. Stau cu frică: aoleu, vine poliția, aoleu, vine vreunu’, îmi dă în cap, mă omoară și stau cu frică și nu mă odihnesc. La un moment dat: să mă duc la muncă, tre’ să fiu si eu curat și cum… îmi mențin serviciu’ dacă nu m-am odihnit, n-am avut unde să mă odihnesc.E foarte greu, să-ți menții un servici dacă n-ai unde să locuiești!Sunt oameni care vor să muncească, care vor să-și facă ceva… dar nu sunt ajutați.
